Societatea Muzicala organizeaza un curs de cultura generala cinematografica. Este un curs concentrat si intensiv, de nivel academic.
Trimestrul I – Marile intrebari (7 cursuri)
Ce filme trebuie sa-mi placa pentru a fi considerat un cunoscator?- Ce inseamna sa „intelegi” filmul? Ce este acela un „cunoscator” in ale filmului? Trebuie sa ai anumite cunostinte sau aptitudini spre a ajunge cunoscator, sau oricine poate ajunge un astfel de specialist?
- Daca un film nu imi place acum, se poate sa imi placa anul viitor, dupa ce voi termina acest curs?
- Cum priveste un incepator ultimul film al lui Cristian Mungiu, cum il vede un cunoscator si cum un profesionist din bransa?
- Tipuri de filme: documentarul, fictiunea, spectacularul, fabula ori jurnalul autobiografic. Ce ne invata Roger Odin?
- Istoria cinematografiei in 50 de minute
- Unde e elita mondiala a filmului in acest moment, si cum s-au schimbat centrele de putere de-a lungul timpului?
- Care sunt cei mai mari regizori, actori, scenaristi si alti profesionisti ai filmului din lume? Cine stabileste aceste ierarhii si ce autoritate au? Cat de diferite sunt aceste ierarhii in civilizatia occidentala, careia apartinem? Care dintre aceste ierarhii are mai mare audienta/ autoritate in Romania?
- Ce e tehnica? Ce e expresivitatea? Cine le masoara? Si, mai ales, cum? Cand poti sa spui ca un regizor a facut bine filmul si ca un actor a jucat bine? Ce e „un mare actor”?
- Filmul si publicurile de film. Cate astfel de publicuri exista? Cum se formeaza publicul de film?
- Scolile de film. Trebuie neaparat sa faci o facultate de film ca sa fii un actor bun? Daca nu, ce exemple mai cunoscute sunt?
- De cat timp de studiu este nevoie pentru a ajunge un actor sau un regizor de valoare?
- Cate facultati de film sunt in Romania si prin ce difera ele? Ce se invata la facultatea de film, de la intrare si pana la terminare?
- Cum se pregateste un actor? Poate oricine sa joace intr-un film? Care sunt calitatile unui bun actor? Care e cel mai mare defect care nu i se admite unui actor? Cum isi construieste actorul personajul? Tehnicile actoricesti
- Sa-mi dau copilul la o facultate de film? Care ar fi avantajele si care dezavantajele? La ce varsta iti dai seama ca un copil are talent?
- Care au fost si care sunt cei mai mari si mai cunoscuti profesionisti ai filmului din Romania?
- O istorie a filmului din Romania. Cinematografia romaneasca astazi. Principalele autoritati, institutii, organizatii, asociatii din domeniu. Ce face fiecare, ce autoritate si influenta au?
- Cateva feluri de a „citi” filmul: din perspectiva marxismului, din cea a lingvisticii sau din cea a psihologiei lui Freud
- Critica de film de intampinare, normativa si impresionista
Trimestrul al II-lea – In spatele ecranului (7 cursuri)
Abordarea cognitiva a filmului. Cateva nume care trebuie sa fie retinute: Arthur Danto, Noell Carroll, Roger Odin, David Bordwell, Edward Branigan, Laurent Jullier si Torben Grodal.- Tipuri de filme: documentarul, filmul de fictiune, filmul spectacol, filmul fabula sau alegorie, filmul ca jurnalul autobiografic. Ce ne invata Roger Odin? Filmul de lung metraj si filmul scurt
- Cum abordam si cum analizam filmul. La ce ne uitam atunci cand vedem un film? Catre ce ne polarizam atentia? Modelul si motivul la Arthur Danto
- Trei raspunsuri posibile in fata filmului: filmul este ceea ce ne aduce in fata o fictiune, este o mostra a unui model (actorul) si este si o imagine situata aici si acum.
- Analiza stilistica a filmului: filmul ca o „fereastra” catre lume, ca mijloc de expresie a unui cineast si ca purtator al senzatiei pe care o traieste spectatorul. Filmul analizat in raport cu alte filme si cu istoria filmului. Filmul analizat din perspectiva culturii
- Filmul ca expresie a unui alt tip de fenomen cultural: literar, economic, psihologic
- Contactul cu filmul: intelegerea, descrierea, analiza, interpretarea, experienta, aprecierea si utilizarea. Notiunile de profilmic, diegeza si fictiune
- Neurostiintele. Ce face creierul in fata filmului? Cine regizeaza intelegerea stimulilor audiovizuali? Suntem produsul unor mecanisme neuronale inconstiente? Poate fi creierul inteles ca „pandemonium” de catre module neuronale aflate in dialog? Cine vede filmul: creierul sau noi, spectatorii?
- Cateva instrumente de analiza cinematografica dezvoltate in gramatica cognitiva si in neurostiinte: schema, prototipul, sistemul descriptiv, simularea si construalul
- Interpretarea Bioculturalismul si individul universal la Torben Grodal. Filmul este un limbaj universal accesibil oricui, oriunde.
- Cinematograful „comercial” (Hollywood) si filmul de arta european ca discurs dificil
- Diversitatea interpretarii filmului. Care sunt limitele interpretarii? Ce inseamna o interpretare „exagerata” sau nesustinuta.
- Metafora cinematografica. Cinematograful este o „masina metaforica”. Metafora intr-un scurt film animat YouTube. Metafora cinematografica intr-un film de arta european.
- Cazul Michael Haneke. Metafore filmice in filmul clasic si in filmele de dupa razboi. Cateva exemple din Spike Jonze, Martin Scorsese, Orson Welles si Luchino Visconti
- Filmele experimentale si de arta. Filme abstracte si filme dadaiste. Filmul a devenit o instalatie in galeria de arta. Filmul elaboreaza afectele si senzatiile spectatorului.
- De ce filmul este pentru Raymond Bellour un fel de aparat sau, metaforic exprimat, o „masina hipnotica”?
- Neuronii oglinda si receptarea filmului. Suprafata senzoriala a filmului. Neuromecanismele si arta dupa Vilayanur Ramachandran: peak shift effect si super-obiectele artistice
- Scenografia. Reactiile spectatorului in fata scenografiei. Decorurile de film si rolul lor in intelegerea unei fictiuni. Fata umana e un element grafic de decor
- Schemele plastice in film dupa David Bordwell. Compozitiile recesive si planimetrice din film
- Lumina in film. Exemple de punere in scena: Louis Feuillade, Kenji Mizoguchi, Theo Angelopoulos si Hou Hsiao-hsien
- Filmul realist? Notiunea de diegeza ca termen passepartout. Imersiunea in fictiune si experientele out of body sau de phantom limb. Filmul este o „masina de iluzii de realitate”. Experienta realismului si lirismului subiectiv in filme
- Filmul noului cinema romanesc si minimalismul. Cazurile lui Cristian Mungiu, Cristi Puiu si Radu Jude. De ce filmul romanesc nu aduce publicul in sala de cinema?
- Cadrul, camera de filmat si planul cinematografic. Cum analizam un cadru cinematografic. Diferenta dintre cadru si plan
- Retorica metonimiei. Filmul este o „masina de dirijare a atentiei”. Orbirea inatentionala. Privirea deictica in scenele de dialog si relatia dintre ceea ce e in cadru si off-cadru
- Proprietatile cinematografice ale cadrului: expunerea fotografica, sursa de lumina, viteza de miscare
- Ce cuvinte folosesc criticii de film: expunerea, distanta focala, relatiile de perspectiva si adancimea campului vizual, indicii spatiului volumetric, dimensiunea si forma cadrului ungiul, nivelul si distanta de cadrare, relatia dintre camera de filmat si obiectul filmat sau profunzimea virtuala, spatiul din cadru si off-cadrul, cadrul.
- Planul secventa. Miscarea obiectului in plan si miscarea camerei de filmat. Cand este o camera? Utilizarea dramatica a cadrului la David Griffith: „Gus o priveste pe Flora”. Planurile de emotie si dedramatizarea
- Filmul este o „masina neuronala multimodala”. Dimensiunea sonora a filmului
Trimestrul al III-lea – Analiza (7 cursuri)
Naratiunea in film. Cum ia nastere o poveste? Ce rol joaca ceea se numeste schema narativa. Strategii de constructie a unei povesti- Cum cunoastem istoria povestita in film. Ce informatie narativa ne aduce filmul si cine povesteste in film. O banda desenata NICK FURY si filmele Marvel. Cine sunt povestitorii unui film?
- Ce realitati acopera notiuni ca experimentatorul, profilerul, naratorul si povestitorul? De ce a disparut autorul? Ce este un point of view shot (POV)?
- Un film de Hitchcock. Un film de Ingmar Bergman, un altul de David Lynch si un altul de Quentin Tarantino. Naratiunea clasica Hollywood si filmul pre-postmodern. Die Hard
- Filmul postmodern la Chris Marker. Naratorii autentici si cei falsi sau mincinosi. Le Plongeur. Cand are loc fictiunea?
- Montajul Springtime in an English Village. Secventa cinematografica si tipuri de racorduri de la plan la plan
- Constructii de montaj cu anomalii semantice in filmul suprarealist. Un exemplu de racord de sutura: Teoria suturii cinematice si „Hitchock priveste off-cadru”
- Personajul este un punct de referinta conceptual. The Silence. Montajul Hollywood in continuitate. Montajul Hollywood in continuitate intensa. De la Lord of the Rings la Christopher Nolan
- Montajul in discontinuite, sau cand filmul sovietic de propaganda este filmul de avangarda. De la Serghei Eisenstein la Jean-Luc Godard
- Filmul post-postmodern si mashup cinema. Filmul ca protolimbaj la purtator. De la retelele sociale la filmul de telefon
- Cum moduleaza afectele filmul? Relatia afectiva cu personajul la Murray Smith. De ce suferim la fel de intens pentru atatea personaje diferite? Empatia si simpatia
- Indicii emotionali si diversitatea categorizarilor emotionale. Personajele negative sunt atractive? Furia poate fi controlata? Simularile, teoria mintii (Theory Of Mind) si neuronii oglinda
- Un exemplu de analiza cinematografica: Partie de campagne
- Revenind la inceputuri: cum identificam si definim, deci, genurile de film? Dupa modurile in care le recepteaza spectatorul. Dupa trasaturile formale si dupa prototipe. Dupa emotiile evocate
- Investigatia crimei, naratiunea canonica de actiune, thrillerul, melodrama, horror, melancolia, starile de mahnire si comicul
- Metafilme si metacadre. Iubirea si dorinta, filmele pentru copii, fantasticul si groaza, tristetea si melodrama sau ritualurile de doliu
- O lista a celor mai importante/ mari filme din istorie – o aruncare a privirii asupra programei anului al II-lea
… acesta este programul cu tematica detaliata a cursului pentru Anul I
Participanti: doua grupe de cate 12-15 studenti; se organizeaza la cerere, doar pentru companii.
Durata: 21 de cursuri de cate 2 ore fiecare
Profesori: Coordonatorul cursului si lectorul principal este Dr. Mircea Deaca de la Facultatea de Litere a Universitatii din Bucuresti, critic de film si artist vizual, conducator de teze de doctorat in domeniul studiilor culturale. Mircea Deaca preda teoria si analiza filmului din perspectiva cognitiva, precum si istorie de cinema. Preda la Facultatea de litere a Universitatii din din Bucuresti cursul de Introducere in analiza de film si cursul de Film romanesc contemporan la Scoala doctorala Centrul de excelenta in studiul imaginii (CESI) – Spatiu, Imagine, Text, Teritoriu. Preda, tot la Universitatea din Bucuresti, un curs despre traditia de carnval si filmografia regizorului italian Federico Fellini la departamentul Istoria artei al Facultatii de istorie. Este autorul cartilor Carnavalul si filmul lui Federico Fellini (2009), Camera secunda (2011), Cinematograful postfilmic (2013), Anatomia filmului (2013) si Investigatii in analiza cognitiva de film (2015). A coordonat volumul de studii Images (2014) dedicat filmelor regizorului Cristian Mungiu.
Locurile de desfasurare: acesta este un curs itinerant; o parte din cursuri vor fi tinute la diverse facultati ale Universitatii din Bucuresti, altele in sali ale altor institutii academice si de cultura, in galerii de arta, cladiri private etc.
Inscrieri: cursuri@societateamuzicala.ro
Nota: Am scos semnele diacritice din texte deoarece anumite telefoane, tablete sau chiar calculatoare nu le pot recunoaste!
